Fiecare şi-a format idealul în urma celor trăite, auzite, citite, văzute şi a meditaţilor proprii asupra acestora - prea puţin cred că au fost învăţate deoarece natura omului este de a-şi însuşi concepţiile prin prisma propriei experienţe.

Nu mi se pare exagerat deloc sa zic că toţi suntem mai mult sau mai puţin un Toma necredinciosul condiţionând orice credinţă/încredere necondiţionantă sau însuşire/acceptare de schimbare cu un sentiment de împăcare a raţiunii/logicii şi sensului a orice în raport cu concepţiile, nevoile şi scopurile proprii. Mi se pare firesc, inclusiv în raport cu inocenţa găsită într-un copil care necunoscând nimic este pur, lipsit de prejudecată, ignoranţă, aroganţă şi orice atitudine care poate fi provocată de raportul adevărului înconjurător cu adevărul oricui format din starea lui ideală, starea adevarată, starea crezută şi imaginea acestuia.

Să luăm exemplu pe Oricine îm relaţie cu cele patru elemente ale adevărului oricui.

Poate Oricince să fie cu adevărat sau în totalitate conştinet de propria stare adevărată? Starea de care Oricine este conştinet, este starea în care acesta crede că este, indiferent dacă aceasta este una validă sau invalidă în raport cu starea lui adevărată. Dacă este o putere creatoare conştientă şi cum se zice a tot ştiutoare, atunci aceasta este defapt perspectiva completă şi pură a stării adevărate a lui Oricine. Starea ideală reprezintă aspiraţiile lui Oricine, sensul acestuia precum sensul vectorului unei forţe fizice, defapt nu neaparat sensul adevrat al acestuia ci sensul subconştientului lui, care raportează imaginia acestuia (prin prismă proprie), adică ceea ce e conştient că expune acesta (dar nu neaparat tot ceea ce expune acesta), cu imaginea ideală (care ar vrea să o expună pură - fără nici o alterare). Imaginea adevărată a lui Oricine este suma percepţilor a tot ceea ce Oricine transmite prin înfăţişare, grai, atitudine aparenţă, fapte, etc. Este ceea ce cei care cunosc adevăruri despre Oricine cred despre el. Faptul că aceştia au prisma proprie a perspectivei asupra lui Oricine nu schimbă totuşi adevărul imaginii lui Oricine deoarece orice manifestare a lui Oricine asupra celor ce percep este făcută în aceşti parametri chiar dacă Oricine nu este conştient asta.

Cum se formează starea ideală? Starea ideală este deci un model al individului, indiferent că acesta este unul existent, o sumă sau selectare parţială a mai multor modele existente, sau unul format prin meditaţie asupra celor auto învăţate din experinenţă trăită, auzită, citită, văzută, etc. Evident idealul se face prin rapoarte de informaţii, Oricine căutând logica şi sensul acestora în raport cu cunoştinţele şi nevoile proprii.

Indiferent dacă modelul este existent sau creeat, identificarea/formarea acestuia are loc în urma unor situaţii sau atitudini externe a unor personaje care pot deveni model, opusul idealului sau doar un mesager al unei atitudini model sau opuse idealului. Oricum ar fi, Omul este în mijlocul unei metropole de personaje şi atitudini care îl influenţează mai mult sau mai puţin (conştient sau nu) şi îi pot deveni model sau opus al idealului.

Înţelepciunea. Omul poate să înveţe din modele, acesta luând o atitudine faţă de acestea şi astfel fiind într-o continuă formare sau poate să ia o atitudine faţă de acestea, necugetată, bazată pe instinctul stării provocate de model. Conştienţi că orice poate fi un model putem să ne dăm seama că, orice ar transmite un model, felul în care aceasta e receptat şi perceput de Oricine poate fi redus sau amplificat de perspectiva stării lui crezută.

..

Cand să mergeti la Cromatic: când nu este o urgenţă (sau încercaţi un fel de şpagă), când nu vă pasă dacă comanda făcută va fi gata la data promisă, când nu răspundeţi nimănui despre printuri sau nu le aşteaptă nimeni şi te tot întrebă impacientat, când nu te deranjează sa mergi nici a doua oară până la ei să ridici printurile după ce ai primit şi o confirmare telefonic cu o zi înainte pentru ziua în care au fost promise a doua oară şi să afli că defapt nu sunt gata, când ai chef de incompeteţă în relaţii cu clienţii..

De ce? Iată un caz păţit:

Comanda ~ 10 mai 2005

Client: Şi când o să fie gata? Când putem veni după ele?
Tipografie: [..] 20 mai, pe vineri sunt gata.
Client: Şi dacă o să fie probleme?
Tipografie: Ne lăsaţi un număr de telefon şi vă anunţăm..
Client: Mulţumesc

20 mai 2005

Tipografie: Ne pare rău dar încă nu sunt tipărite.
Client: Cum nu sunt tipărite?
Tipografie: ..
Client: Şi atunci când vor fi tipărite?
Tipografie: Pe săptămâna viitoare, Joi, dar sunaţi miercuri, să vă asiguraţi ca-i dată comanda la tipar.
Client: Atunci Joi, şi sunăm înainte miercuri să fim siguri.
Tipografie: Da, mai bine sunaţi.

Miercuri 25 mai 2005 ~ la telefon

Tipografie: Încă nu sunt gata dar veniţi maine la 12, 12.30
Client: Mâine vor fi gata?
Tipografie: Da.
Client: Atunci mâine la 12 pot să vin dupa ele, sunt gata sigur?
Tipografie: Da, maine sigur vor fi gata.

Joi 26 mai 2005

Tipografie: Încă nu sunt gata.
Client: De ce nu sunt gata?
Tipografie: Pagina de început pe care aţi ales-o înca nu a fost tiparită, pentru că are alt model cu un chenar mai mare, decat modelul nostru.
Client: Si când o să fie tipărite toate?
Tipografie: Pe mâine la 3.
Clent: Mâine la 3???!
Tipografie: Da îmi pare rau, nu pot să fac decat să plec capul, dacă ar fi fost după mine vi le-aş fi dat deja de două ori..

Defapt, pagina mea de internet (personală) este la adresa: www.adrianradic.com şi este în engleză.

Ce recomand de acolo este galeria foto în care de acum am început să introduc pozele în ordine cronologică cu data introducerii lângă ele. Nu şi cu o temă şi nu în pagini diferite dar deocamdată îmi place aşa, oricum e un progres. Aceasta o găsiţi în paga mea sau aici: www.adrianradic.com/gallery.htm.

Sper să vă placă pozele.. nu sunt personale, adică sunt şi câteva cu prietena mea - cu prieteni sau cunoştinţe, dar obviously sunt publice, vroiam să zic că nu au o temă personală şi de fapt între ele nici nu prea îs sortate pe nici o temă. Sunt făcute cu o cameră digtală Benq la 1.3 Mb, fără LCD sau view cu oglindă prin obiectiv cum mi-ar place la un Cannon de exemplu.. ce vreau să zic este că dacă sunt faine pozele astea (sunt?) atunci imaginaţi-vă ce o să fac cu o sculă cu care şi pot încadra mai precis şi cu nişte MegaPixeli în plus.. eventual să mă joc puţin cu diafragma.. şi un zoom optic - ceva, focus manual.. macro cum îi la a-mea acum ar fi ok doar să şi văd ce ar ieşi. E, o să îmi iau io’, acuma că o să am şi slujbă sunt cu un pas mai aproape (sper).

PS. Pozele nu sunt modificate sau tăiate de fel, nici culorile, nici nimic, sunt doar micşorate la o medie de 440pxl maxim în lungime sau înăţime (cele în mărimea mare care se găsesc la click pe thumbnailuri) şi exportate la 90% quality jpg.