Am căutat pe net să cumpăr sau downloadez acest album:
Ada Milea – Apolodor II – live (a&a records ~ 2004) .

Dacă îl are cineva sau ştie cum pot să-l cumpăr mai uşor să-mi dea vă rog un semn.

Foarte mare atenţie să nu fie cel din 2003. Acela îl am : )

Recent am avut o experientă care m-a făcut să-mi schimb perspectiva asupra limbii române. Aici găsiti povestirea acestei experienţe.

Defapt mai mult a contribuit la asta vestea că noi reguli au fost aprobate pentru limba noastră, frumoasă sau hâdă, aşa cum e ea. Nu am apucat să verific informaţia (am căutat puţin de-am dat peste acest site dar nu am găsit ce vroiam).

Ce am auzit este că acum se poate scrie (sau aşa se scrie defapt de acum) în loc de obijnuitul într-o noul “întro” într-una (adică “întruna”) şi mai multe astfel de dubăşenii, cum că putem iarăşi să folosim î din i în mijlocul cuvintelor în loc de â cu care nu de mult ne-au obijnuit, şi cuvinte din engleză băgate cum se pronunţă în româneşte..

Aţi auzit şi voi? E adevărat? Ziceţi-mi că nu-i adevărat vă rog.

Un lucru care nu îmi place la locul de muncă: e departe. Astfel, în ultimul timp am călătorit foarte mult cu tramvaiul. Ca să ajung la servici am două opţiuni: tramvaiul cu numărul 7 (şapte) şi tramvaiul cu numărul 2 (doi). Ambele ajung în aproximativ 20 – 30 de minute şi au drum comun doar primele 5 minute.

Noi stăm în margine de Iaşi (cartierul se numeşte Păcurari şi este totuşi decent deşi marginal), iar serviciul meu este într-o margine opusă la începutul zonei industriale a Iaşului.

Diferenţa dintre cele două tramvaie este foarte contrastantă. Ultimul lor punct comun în traseu este gara CFR. 7-le urcă de acolo spre centru apoi merge în zona căminelor studenţeşti ajungând la Mall şi însfârşit reintersectându-se cu celălat tramvai (doiul) la începutul zonei industriale. Acest tramvai (şaptele) este plăcut, scaunele sunt tapiţate şi comode, aspectul înăuntru la fel tapiţat plăcut, lumină uniformă de neoane frumos aliniate de-alungul întregului tramvai. Controlorul vine la 95 % din călătorii, uneori a venit chiar de două ori în aceeaşi călătorie. Oamenii aici sunt de toate vârstele, copii care merg la şcoală, tineri, adulţi, toţi frumoşi, înbrăcaţi de la decent la chiar elegant, merg acasă, la cumpărături sau la slujbele lor probabil de la decente în sus care au sediul în centru sau aproprieri, sau poate merg la cumpărături la Mall..

Totuşi, doiul vine mai des, aşa că de multe ori de cele mai multe ori sunt nevoit să iau această alternativă dacă nu vreau să întârziu sau vreau să ajung mai repede acasă. Doiul nu o ia spre centru de la gară. Doiul continuă tot în faţă ocolind centrul, prin cartierele mărginale, culegând clasa muncitoare şi ducând-o la lucru – în zona industrială. Acest tramvai este foarte trist, foarte deprimant. Arată ca o cutie de metal, cu scaunele de plastic şi toată prăfuită, impresia cu care rămâi fiind cea a autobuzelor de pe vremea lui Ceauşescu (în variantele lor de acuma – adică aceleaşi azi). Oamenii sunt toţi peste 30 de ani, toţi parcă obosiţi, parcă trişti, îmbrăcaţi sărac, fără gust şi prăfuit, cu o privire care mă întristează cu atât mai mult că mă găsesc printre ei şi îmi dau seama că aş prefera să fiu în şapte. Oamenii aceştia îmi lasă o impresie de oameni care parcă nu mai au vise, care nu mai speră.. Parcă opus de şapte, este select al altei clase sociale. Dacă aş vedea o persoană îmbrăcată elegant să scoată un tlefon mobil meseriaş în tramvaiul acela aş fi uimit, nu pot decât să îmi imaginez cum ar reacţiona ceilalţi. Aici în aproape două luni nu a venit nicodată controlorul. Mă uitam la oameni şi la compostor şi parcă nu îmi venea să îl mai compostez.. parcă i-aş insulta. Începuse să mă întristeze contrastul acestor două tramvaie, iar biletul care îl compostam parcă era un regret, parcă era un biltet de călătorie trist.

Totuşi, acum 4 zile, nu mi-a venit să cred, îmi venea să bat entuziastmat din palme: a venit controlorul!! Eram într-o stare că parcă mă aşteptam să-i văd şi pe ceilalţi oameni cu zâmbetul pe faţă şi parcă împliniţi. Dar erau la fel..

Astăzi am venit la lucru cu 7-le.. sunt bine-dispus : )