Ieri a fost ziua mea.

De obicei mă simţeam puţin tristă cu ocazia zilei mele de naştere şi parcă vroiam să nu se pună aşa de mult accent pe o zi în care m-am născut. Însă ieri a fost fain. M-am simţit bine şi de aceea vă mulţumesc tutor celor care mi-aţi facut surprize, urari, sms şi alte mijloace de comunicare accesibile acestui timp şi plan de existenţă.

Mi-a plăcut tare mult; iar pentru cei care poate aţi fost puţin miraţi că răspund la “La mulţi ani!” tot cu “La mulţi ani!” e pentru că aşa m-am obşinuit nu ştiu de când, poate de când m-am gandit că ar fi fain ca să spun mai des la mulţi ani.. anywho…

P.S.: Pentru cei cu care am comunicat după ora 20.30 pm eram cam ameţită puţin şi sper că nu am fost prea tranşantă şi prin urmare (cum ar zice lumea de prin preajmă) “ciudată”.

Numai bine! La mulţi ani tuturor!

To infinity and beyond!

Am citit multe cărţi şi sunt multe care ar fi meritat să fie primele care sunt postate pe blog, dar aceasta este până acum cea care m-a făcut sa mă gândesc cel mai mult la implicaţiile evenimentelor petrecute în ea. Nu doresc să stric plăcerea descoperiri intrigii şi suspansul acţiunii aşa că o sa încerc pe scurt să spun doar câteva impresii.

Toate gândurile primare, care rămân probabil închise în cei care trăiesc într-o lume „civilizată” ies la iveală în cartea lui William Golding, Împăratul muştelor(Lord of the Flies). Iar mai mult decât gândurile ies la iveală instinctele şi totul este învăluit într-o lumină pură, clară, dar în nici un caz inocentă. Trebuie citită această carte pentru a simţi acea fascinaţie care apare în faţa unui adevăr crud şi nemilos, acela că numai raţiunea ne apară de sălbăticie.