Cand să mergeti la Cromatic: când nu este o urgenţă (sau încercaţi un fel de şpagă), când nu vă pasă dacă comanda făcută va fi gata la data promisă, când nu răspundeţi nimănui despre printuri sau nu le aşteaptă nimeni şi te tot întrebă impacientat, când nu te deranjează sa mergi nici a doua oară până la ei să ridici printurile după ce ai primit şi o confirmare telefonic cu o zi înainte pentru ziua în care au fost promise a doua oară şi să afli că defapt nu sunt gata, când ai chef de incompeteţă în relaţii cu clienţii..

De ce? Iată un caz păţit:

Comanda ~ 10 mai 2005

Client: Şi când o să fie gata? Când putem veni după ele?
Tipografie: [..] 20 mai, pe vineri sunt gata.
Client: Şi dacă o să fie probleme?
Tipografie: Ne lăsaţi un număr de telefon şi vă anunţăm..
Client: Mulţumesc

20 mai 2005

Tipografie: Ne pare rău dar încă nu sunt tipărite.
Client: Cum nu sunt tipărite?
Tipografie: ..
Client: Şi atunci când vor fi tipărite?
Tipografie: Pe săptămâna viitoare, Joi, dar sunaţi miercuri, să vă asiguraţi ca-i dată comanda la tipar.
Client: Atunci Joi, şi sunăm înainte miercuri să fim siguri.
Tipografie: Da, mai bine sunaţi.

Miercuri 25 mai 2005 ~ la telefon

Tipografie: Încă nu sunt gata dar veniţi maine la 12, 12.30
Client: Mâine vor fi gata?
Tipografie: Da.
Client: Atunci mâine la 12 pot să vin dupa ele, sunt gata sigur?
Tipografie: Da, maine sigur vor fi gata.

Joi 26 mai 2005

Tipografie: Încă nu sunt gata.
Client: De ce nu sunt gata?
Tipografie: Pagina de început pe care aţi ales-o înca nu a fost tiparită, pentru că are alt model cu un chenar mai mare, decat modelul nostru.
Client: Si când o să fie tipărite toate?
Tipografie: Pe mâine la 3.
Clent: Mâine la 3???!
Tipografie: Da îmi pare rau, nu pot să fac decat să plec capul, dacă ar fi fost după mine vi le-aş fi dat deja de două ori..

Acesta este un post dedicat celor ce s-au obijnuit cu parcuri îngrijite, grădini frumoase, uriaşe pline de splendoare, în care păunii se simt ca acasă.

Mai ştiţi de păunul din grădinile noastre? Nu ştiu cum e pentru voi (departe de ruralitatea de pe aici) dar eu (care-s la doi paşi) m-am simţit ca un adevătar turist când mi s-a ivit această minunată turmă de păuni în cale trecând pe o uliţă din prima comună de la ieşirea din oraş. Ce mai, am facut şi poze.